Ținutul mănăstirilor devine mai bogat în așezăminte. Arhiepiscopia Sucevei continuă să reîntemeieze sau să înnoiască constant viața din spațiul monahal de pe cuprinsul Eparhiei. Unele ctitorii au fost transformate din biserici parohiale ori filii în locuri de rugăciune pentru călugări și călugărițe.
Este și cazul Bisericii din satul Stânișoara, comuna Mălini, care după un timp a fost transformată în metoc (mănăstire mică ce este subordonată administrativ unei mănăstiri mai mari).
Pentru a-i spori viața spirituală, Arhiepiscopiei Sucevei a propus Mitropoliei Moldovei ridicarea metocului la rangul de schit.
Întrunit în ședință de lucru, Sinodul Mitropolitan a aprobat marți, 7 februarie, solicitarea, așezământul monahal fiind la rangul de schit.
Întâlnirea a fost prezidată de Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Au participat Înaltpreasfinţitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, Preasfinţitul Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Nichifor Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, şi Preasfinţitul Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
Lăcaș închinat Sfântului Voievod Ștefan cel Mare
Lăcașul este relativ nou, fiind construit într-un loc pitoresc, aproape de Crucea Talienilor, cu fonduri alocate de Primăria comunei Mălini.
Ridicată pe culmile muntelui Stânișoara, biserica din lemn poartă hramul „Sfântul Ștefan cel Mare”, fiind, la început, filia Parohiei „Sfântul Proroc Ilie” Suha.
Capela, construită cu binecuvântarea Î.P.S. Pimen, este așezată într-un loc cu o însemnătate istorică aparte pentru comuna Mălini. Aflat la hotarul cu județul Neamț, spațiul montan a fost linia frontului în al doilea război mondial, dar și locul unde preotul Ilie Cleopa și-a așezat bordeiul în timpul prigoanei comuniste.
Părintele Pavel Norocel s-a îngrijit de partea liturgică și de administrarea lăcașului, până când biserica intră în grija unui egumen.
Bijuteria de pe culmile Stânișoarei
Biserica, realizată din lemn de stejar și brad, este concepută în stil maramureșean, la fel ca și biserica Sfântul Ilie din satul Suha.
Lucrările au durat aproximativ doi ani.
Slujba pentru sfințirea locului și punerea pietrei fundamentale au fost săvârșite în anul 2018, fiind urmate de slujba pentru târnosirea capelei.
Au fost luni de trudă, mai ales că ctitoria se află într-un loc mai puțin accesibil.
Pentru edificarea lucrării, părintele Norocel a beneficiat de ajutorul primarului Petru Nistor și al Consiliul Local Mălini care au sprijinit financiar construirea acestui lăcaș deosebit, cu fonduri de la bugetul local. Lor li s-au alăturat și câțiva oameni cu suflet mare.
Tot aici, în urmă peste 100 de ani, era ridicată și crucea talienilor.
Lăcaș aflat sub oblăduirea Mănăstirii Sihăstria Râșcăi
Capela, ce îl are ca protector pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, al cărui hram este sărbătorit la începutul lunii iulie, devine un loc unde rugăciunea este făcută zi de zi, odată cu transformările pe care le aduce viața și regimul specific mănăstirii.
Din anul 2021, lăcașul de cult se află în grija Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, starețul Mihail Bălan organizând aici un metoc, înființat oficial la data de 1 noiembrie 2022.
Într-o altă etapă importantă, de la octombrie 2023, metocul se află în administrarea Ieromonahului Nectarie Bălan, viețuitor al Mănăstirii Sihăstria Râșcăi.
Potrivit propunerii înaintate de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, schitul va fi unul de călugări.
Ca și metocul, schitul este un mic așezământ în care monahi sau monahii trăiesc retrași de restul lumii, unde sunt oficiate slujbe zilnice, un loc care aparține și se supune regulilor unei mănăstiri.
