Începând din anul 1950, la 7 aprilie se sărbătorește Ziua Mondială a Sănătății, la iniţiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În acest an, OMS lansează o campanie de construire a unei lumi mai corecte și mai sănătoase sub deviza “Pentru o lume mai dreaptă și mai sănătoasă” cu scopul de a conștientiza publicul asupra acestui deziderat.
Sub semnul acestei devize, Institutul Național de Statistică a pus la dispoziția publicului câțiva indicatori semnificativi privind speranța de viață la naștere, speranța de viață sănătoasă și câțiva dintre factorii determinanți pentru aceasta din urmă: stilul de viață, regimul alimentar, incluzând consumul de fructe și legume, activitatea fizică, așa cum rezultă din cercetările statistice “Starea de sănătate a populației din România” și “Femeile și bărbații – parteneriat de muncă și de viață”.
Speranța de viață la naștere
În anul 2019, în România speranța de viață la naștere era de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere în cele 27 de țări ale UE. Astfel, țara noastră se află în grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață la naștere din UE -27 (75,9 ani) în anul 2018, valori mai mici înregistrându-se în Letonia, Lituania și Bulgaria.
Între țările cu cea mai mare speranță de viață din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franța și Cipru (82,9 ani).
Femeile trăiesc, în medie, cu 5,5 ani mai mult decât bărbații. Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 de ani, pe când speranța medie de viață a bărbaților este de 78,2 ani.
Cercetătorii afirmă că această diferență este explicată în mare parte de stilul de viață, mai sănătos în cazul femeilor și de ocupațiile diferite ale celor două sexe.
În România, speranță de viață la naștere a fost în anul 2019 de 72,5 de ani pentru bărbați și de 79,6 de ani pentru femei.
Speranţa de viaţă sănătoasă
Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009).
La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 59,6 ani.
Regimul alimentar
Din totalul populației României în vârstă de 15 ani și peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat. Dintre aceștia, 71,1 % au un regim bazat pe consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim alimentar sărac în consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim bazat pe un consum redus de zahăr, iar 24,5% au apelat la un regim alimentar care ține cont de consumul de calorii.
Ponderea populației de sex feminin care urmează un regim alimentar (9,8%) este mai mare decât cea a populației de sex masculin (6,8%).
Studiile au reliefat faptul că populația din mediul rural este mai preocupată de regimul bazat pe un consum redus de sare decât populația din mediul urban (72,8 față de 69,9% în mediul urban), în timp ce aceasta din urmă acordă o mai mare importanță cantității de zahăr ingerate (53,0% față de 48,5% în mediul rural) și numărului de calorii consumate decât populația din mediul rural (28,0% față de 19,6% în mediul rural).
Consumul de fructe și legume
Din totalul populației rezidente (începând cu vârsta de 6 luni), 99,4% a consumat fructe, 26,5% din persoane menționând un consum de fructe zilnic. Persoanele de sex feminin (29,8%) au consumat fructe zilnic într-o proporție mai mare decât persoanele de sex masculin (23,1%), diferența fiind de 6,7 puncte procentuale.
Mersul pe jos pentru deplasarea în diverse locuri este o activitate pe care 92,7% din populația rezidentă de 5 ani și peste a desfășurat-o, pentru cel puțin 10 minute pe zi, într-o săptămână obișnuită. Mai mult de o treime din populația de sex feminin în vârstă de 5 ani și peste (40,5%) a mers pe jos, în mod continuu, între 10 și 29 de minute, cu 5,8 puncte procentuale mai mult decît populația de sex masculin.
În schimb, populația de sex masculin alege într-o proporție mai mare decât cea de sex feminin să meargă pe jos distanțe mai mari, care totalizează o durată zilnică de 2 ore sau mai mult (11,1% dintre persoanele de sex masculin față de 8,2% dintre persoanele de sex feminin). Consumul de fructe și legume
În mediul urban, populația consumă zilnic fructe în proporție de 32,1%, în timp ce în mediul rural doar 20,1% din populație consumă fructe zilnic.
Copiii și tinerii cu vârsta până la 24 ani consumă în medie 1,9 porții de fructe zilnic, în timp ce persoanele în vârstă de 75 de ani și peste consumă mai puține fructe zilnic (1,7 porții/zi).
Ca și în cazul consumului de fructe, aproape toată populația rezidentă consumă legume (99,5%). 18,4% consumă legume cel puțin o dată pe zi, iar 31,0% consumă legume de 4-6 ori pe săptămână. Și în acest caz, ponderea populației de sex feminin care consumă legume zilnic sau de 4-6 ori pe săptămână (56,3%) este mai mare decât cea a populației masculine cu 8,8 puncte procentuale.
Ponderea persoanelor din mediul urban care consumă zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale decât cea din mediul rural, iar cea care consumă legume de 4-6 ori pe săptămână este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale decât cea din rural.
Activitate fizică
Mersul pe jos pentru deplasarea în diverse locuri este o activitate pe care 92,7% din populația rezidentă de 5 ani și peste a desfășurat-o, pentru cel puțin 10 minute pe zi, într-o săptămână obișnuită. Mai mult de o treime din populația de sex feminin în vârstă de 5 ani și peste (40,5%) a mers pe jos, în mod continuu, între 10 și 29 de minute, cu 5,8 puncte procentuale mai mult decît populația de sex masculin.
În schimb, populația de sex masculin alege într-o proporție mai mare decât cea de sex feminin să meargă pe jos distanțe mai mari, care totalizează o durată zilnică de 2 ore sau mai mult (11,1% dintre persoanele de sex masculin față de 8,2% dintre persoanele de sex feminin). Consumul de fructe și legume.
În mediul urban, populația consumă zilnic fructe în proporție de 32,1%, în timp ce în mediul rural doar 20,1% din populație consumă fructe zilnic.
Copiii și tinerii cu vârsta până la 24 ani consumă în medie 1,9 porții de fructe zilnic, în timp ce persoanele în vârstă de 75 de ani și peste consumă mai puține fructe zilnic (1,7 porții/zi).
Ca și în cazul consumului de fructe, aproape toată populația rezidentă consumă legume (99,5%). 18,4% consumă legume cel puțin o dată pe zi, iar 31,0% consumă legume de 4-6 ori pe săptămână. Și în acest caz, ponderea populației de sex feminin care consumă legume zilnic sau de 4-6 ori pe săptămână (56,3%) este mai mare decât cea a populației masculine cu 8,8 puncte procentuale.
Ponderea persoanelor din mediul urban care consumă zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale decât cea din mediul rural, iar cea care consumă legume de 4-6 ori pe săptămână este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale decât cea din rural.
Numărul mediu de zile de mers pe jos în scopul deplasării în diverse locuri într-o săptămână obișnuită scade pe categorii de vârstă de la 6 – 6,1 zile la copii din grupa de vârstă 5-14 ani și tinerii de 15-24 ani, la 4,8 zile pentru persoanele de 75 de ani și peste.
Deplasările pe care oamenii obișnuiesc să le efectueze săptămânal cu bicicleta, rolele, skatebord etc sunt efectuate de 17,6% din populația rezidentă de 6 ani și peste. Populația de sex masculin a desfășurat într-o proporție mai mare deplasări cu ajutorul bicicletei, rolelor sau skatebordului (24,5%), cu 13,4 puncte procentuale mai mult decât în cazul populației de sex feminin.
Ponderea populației din mediul rural care se deplasează cu bicicleta, rolele sau skateboardul în diverse locuri (21,6) este mai mare cu 7,4 puncte procentuale față de ponderea populației rezidente în mediul urban.
Din totalul populației de 5 ani și peste doar 11,6 % au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activități fizice recreative în timpul liber. Cele mai multe persoane care realizează astfel de activități sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani (50,2%) și tinerii de 15-24 ani (20,5%). După această vârstă ponderea persoanelor care practică activități sportive scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani la 0,3% la persoanele de 75 de ani și peste.
Persoanele care au făcut sport sau diverse activități fizice în timpul liber au dedicat zilnic acestor activități, în medie, 34 minute.
Copii de 5-14 ani dedică acestor activități, în medie, 3,4 zile săptămânal (cu o medie de 3,1 zile săptămânal copiii din mediul urban și de 3,6 zile săptămânal copiii din mediul rural).
Persoanele cu vârsta de 55 ani și peste desfășoară activități fizice recreative, sport sau fitness, în medie, 3,0- 4,9 zile/săptămână. Comparativ cu acest segment al populației, persoanele de 15-54 ani alocă, în medie, activităților fizice recreative, sportului sau fitnessului între 2,5 și 2,8 zile săptămânal.
Cea mai mare pondere a populației rezidente de 5 ani și peste care a făcut săptămânal sport, fitness sau diverse activități fizice recreative în timpul liber s-a înregistrat în regiunea Nord -Vest (14,6%) la polul opus situându-se regiunile Vest (9,8%) și Sud-Est (9,1%). Persoanele din regiunea Sud-Vest Oltenia au alocat cel mai mult timp zilnic activităților fizice desfășurate în timpul liber (în medie 43,7 minute/zi), urmate de persoanele din regiunea București- Ilfov (în medie 39,0 minute/zi).
Sursa foto: Shutterstock
