Amalgam de emoție, bucurie și celebrație. Satul Rădășeni și-a sărbătorit jubileul printr-un eveniment de suflet, menit să pună în lumină trectul și prezentul comunității și ale acestor locuri binecuvântate cu oameni vrednici și livezi nesfârșite. Manifestarea s-a desfășurat la Căminul Cultural, vineri, 16 februarie, când s-au împlinit 600 de ani de la prima atestare documentară.
La invitația autorităților locale au participat numeroși invitați oficialități, personalități din mediul cultural, bisericesc, educațional, medical, alături de fii și fiice ale satului care au ținut să nu lipsească de la acest moment cu totul special.
Au onorat cu prezența vicepreședintele Vasile Tofan, prefectul Alexandru Moldovan, senatorul Dan Cadariu, Prea Sfințitul Timotei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cărturarul Grigore Ilisei, medicii Vasile Astărăstoae și Mircea Onofriescu, profesorii Mioara Gafencu, Codrin Bența, Constantin și Eleonora Bulboacă și Cozmin Mercore.
Mai mulți localnici au ținut să vină la eveniment în straie populare, așa cum se întâmpla odinioară la sărbătorile din sat.
Jubileul s-a dovedit un eveniment în care momentele solemne au alternat cu alocuțiunile unor distinși oaspeți care au punctat legătura lor afectivă cu satul rădășenean, amintirile și trăirile pe care le-au avut în diferite perioade ale vieții.
Un eveniment complet
Manifestarea a fost deschisă cu Imnul României, urmat de un Te Deum și o slujbă de pomenire pentru înaintașii acestor locuri, urmate de prezenatarea istoricului localității.
Personalitățile invitate, dar și oficialitățile au ținut discursuri legate de importanța momentului, arătând că faima acestei așezări nu vine doar de la gospodarii acestor locuri, ci și de la merele și prunele de Rădășeni, apreciate în toată țara.
Câteva momente aparte au fost înmânarea titlurilor de Cetățean de Onoare al Comunei Rădășeni, distincții acordate medicilor Vasile Astărăstoae și Mircea Onofriescu, dar și diplome de excelență celorlați invitați de seamă, inclusiv profesorilor pensionari.
Prea Sfințitul Timotei, fiu Rădășeniului, a relatat la rândul său imaginea satului său natal, proiectată în propriul suflet, dar și în universul românesc, sat ce strălucește la fel de intens, printr-o frumusețe aparte, în ciuda timpului care trece nestingherit și a distanței care îl desparte de el.
Cu ocazia acestui eveniment a fost lansată și o nouă monografie, scrisă de Todirel Călugărița, carte apărută după doi ani de documentare, oferită în dar celor prezenți.
Evenimentul s-a încheiat cu un cuvânt de mulțumire la primarului Neculai Perju și un program artistic prezentat de elevii Școlii Gimnaziale „Ion Lovinescu” din Rădășeni, din care nu a lipsit „Hora de la Rădășeni”.
Șase veacuri de istorie
Parcursul istoric al localității l-a evocat primarul Neculai Perju, în deschidea evenimentului.
Satul Rădășeni este una dintre cele mai vechi așezări moldave.
Pe aici și-a croit drum și domnitorul Ștefan cel Mare împreună cu oastea, care veneau pe Calea Mare, străbătând satul Horodniceni, de la Suceava spre Baia, pentru a-i opri pe năvălitorii maghiari.
Comunitatea a rezistat timpului prin tradiții, unitate și credință. Biserica din lemn „Sfinții Mercurie și Ecaterina, veche de peste 400 de ani, este mărturia legăturii rădășenenilor cu Dumnezeu care se păstrează și azi.
Un aspect demn de menționat este faptul că lăcașul istoric, înconjurat de livezi, a fost elementul central al proiectului manifestării, afișul acesteia având ca fundal frumusețea din jurul bisericii din lemn, iar sub această panoramă rădășeneană era trecută Rugăciunea Domnească (Tatăl Nostru), scrisă în litere din slavona veche.
Dovezi ale existenței unor așezări omenești în satul Rădășeni există, însă, cu mult înainte de întemeierea Moldovei.
Cu toate acestea, prima mențiune documentară despre Rădășeni apare pe 16 februarie 1424 pe un hrisov al domnitorului Alexandru cel Bun.
Satul Rădășeni în amintirea unor trecători
Pentru cei care nu sunt de-o viață aici, satul Rădășeni le-a lăsat aminitiri luminoase, pe care timpul ne le va putea șterge vreodată.
Acest loc binecuvântat este menționat în scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nicolae Beldiceanu, Nicolae Iorga sau Alexandru Xenopol, fiind întipărit și pe cerul inimii cărturarului Grigore Ilisei.
Atât distinsul scriitor, cât și medicii Vasile Astărăstoae și Mircea Onofriescu au povestit cu patos despre întâlnirea lor cu acest sat și despre oamenii lui.
Școala, unul dintre cei trei piloni ai comunității rădășenene, a jucat, alături de biserică, un rol important.
Vatră de cultură și educație, satul dintre livezi a dat țării oameni remarcabili.
Un detaliu care merită precizat este faptul că satul Rădășeni se numără primele locuri unde s-a aprins flacăra învățământului românesc.
Alte repere din spațul educațional local au fost evocate de profesorul Cozmin Mercore, directorul Școlii Gimnaziale „Ion Lovinescu”.
În expunerea sa, un arc peste timp, au fost menționați pașii făcuți în prezent, dar și cei care vor urma în viitor.
