Eveniment religios la Fălticeni. Numeroși ortodocși de stil vechi au sărbătorit duminică, la Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena, praznicul Botezului Domnului, cu prilejul căruia preotul Sebastian Mogârzan și oamenii din parohie au organizat procesiunea închinată marii sărbători. După Sfânta Liturghie, oficiată de P.S. Sofronie și P.S. Evloghie, credincioșii au plecat din curtea bisericii spre Nada Florilor.
Pe pontonul de la malul iazului Șomuz a fost ridicat un mic altar de gheață pe care se aflau trei cruci.
Aici s-a săvârșit slujba Aghiasmei Mari, la care au participat cei doi arhierei și un numeros sobor de preoți și diaconi.
Cortegiu impresionant și participare pe măsură
Procesiunea a pornit la miezul zilei, de pe strada Mihail Sadoveanu spre centru.
Numeroși copii, tineri și adulți îmbrăcați în straie populare și cu icoane în mâini se aflau în primele rânduri ale cortegiului alături de creștinii care purtau steaguri ale parohiei din Fălticeni, ale Bisericii Ortodoxe Române de Stil Vechi și ale României.
În spatele acestora, femeile duceau un steag al țării, iar patru bărbați purtau pe umeri icoana praznicală a Botezului Domnului îmbrăcată în sute de crizanteme albe și simbolic. Drumul acestor a fost tămâiat de două maici, în timp ce psalții au cântat pe toată durata procesiunii troparul sărbătorii.
Un preot cu Sfânta Cruce a deschis cortegiul preoților și arhiereilor, urmat de un alai format din peste 1.000 de credincioși veniți din parohiile aflate în satele din apropiere
La evenimentul religios de la Fălticeni au participat, la invitația organizatorilor, și oficialități, primarul Cătălin Coman, deputatul Alexandru Rădulescu și viceprimarul Constantin Bulaicon.
Oamenii legii, lucrători ai Poliției Municipale, Poliției Locale și Jandarmeriei, au asigurat ordinea publică și fluența traficului rutier pe perioada desfășurării evenimentului.
Cruci de gheață lucrate manual
Programul unui astfel de eveniment necesită pregătiri pe măsură. Pe lângă detaliile organizatorice, una dintre cele mai importante sarcini este realizarea crucilor de gheață. Toate s-au făcut cu o zi înainte de Ajunul Bobotezei.
De crucile de gheață, suportul și masa de gheață, cele care au format altarul de iarnă de la malul iazului Șomuz, s-au ocupat un grup oameni inimoși, mai tineri sau mai în vârstă care au mai participat la astfel de momente unice.
Crucile de gheață au fost tăiate cu drujba din blocuri de gheață, cele mai bune dintre acestea fiind selectate pentru tăiere. Cu ajutorul unor șabloane, cu răbdare și pricepere, simbolurile creștine au prins contur după câteva zeci de minute de lucru. Apoi au fost finisate, iar, pe urmă aduse pe ponton.
Anul acesta au fost realizate cinci cruci din tot atâtea blocuri de gheață. Trei aduse pe masa altarului și două pe spațiul unde arhiereii aveau să arunce Sfânta Cruce în apă.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, gheața a fost tăiată și îndepărtată de pe iaz. Zona a fost înfrumusețată cu brăduți și două cruci de gheață.
Culoare, binecuvântare și pace
Slujba de la ponton, oficiată de cei doi arhierei, s-a desfășurat după rânduiala bisericească. Organizatorii procesiunii au dat o notă de culoare și frumos acestui moment și prin detaliile
Crucile de gheață au primit o cunună de flori, grâu încolțit și, alte câteva buchete florale, în timp ce Sfânta Evanghelie a fost așezată pe un suport de gheață în formă de carte.
Icoana praznicală, ornată cu sute de crizanteme albe, a fost așezată în spatele Crucilor de gheață.
Considerat un simbol al păcii, dar și al Duhului Sfânt, porumbelul este prezent la fiecare eveniment religios de Bobotează. Anul acesta câteva zeci de exemplare au fost eliberate din mâinile preoților și psalților într-un un moment bine stabilit al slujbei, care amintește de botezul Mântuitorului la Iordan.
Sărbătoarea crucilor de gheață și apei sfințite
Botezului Domnului, celebrat pe 6 ianuarie (stil vechi)/19 ianuarie (stil nou), este una dintre acele sărbători cu un specific aparte.
Crucile de gheață și slujba pentru Aghiasma Mare, oficiată de fiecare dată după Sfânta Liturghie, sunt două elemente tipice acestui praznic, marcat în calendar la cinci zile după Anul Nou.
Sărbătoarea din acest an a început de sâmbătă cu Privegherea, slujba de seară.
Duminică, de Bobotează, doi arhierei au săvârșit Liturghia Praznicală, după tipicul sărbătorii.
Boboteaza sau Epifania
Botezul Domnului sau Epifania sau Teofania vine din grecescul theophania, ce se traduce „Arătarea lui Dumnezeu”. Este unul dintre Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe și care dezvăluie Sfânta Treime lumii, prin Botezul Domnului.
În această zi se prăznuiește botezarea Domnului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan și începutul propovăduirii lui Hristos. Praznicul Epifaniei marchează sfârșitul sărbătoririi Crăciunului, care începe de la 25 decembrie și se încheie pe 6 ianuarie.
În cadrul slujbei acestei sărbători, în această zi se face slujba de sfințire a Aghiasmei Mari, care este folosită de preoți pentru a binecuvânta casele credincioșilor, dar și de creștini în următoarele opt zile.
Sărbătoarea se numește a Teofaniei deoarece la botezul lui Hristos, Sfânta Treime a apărut lumii pentru prima dată, glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat și stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh se pogoară asupra Lui în chip de porumbel.
