O contribuţie deosebită la reprezentarea Fălticeniului la grandioasa manifestare din 1906 a avut-o şi corpul didactic, care a colectat, sub directa supraveghere a revizorului şcolar, 283 de obiecte casnice (în special din gospodăriile ţărăneşti), dintre care amintim: ulcioare de lut, doniţe, sumane, ştergare, macaturi, prosoape, perdele, feţe de masă, putini ciobăneşti, ciorapi, iţari, coveţi, berneveci, pieptare, teascuri, perne, lăzi de zestre, lăicere, cojoace, tocile, năframe, baltage, şaluri de mireasă, etc.
În urma evaluărilor pentru expoziţia din Bucureşti au fost expuse numai 133 dintre acestea, celelalte au fost înapoiate destul de repede proprietarilor cu mulţumirile organizatorilor.
De asemenea, o contribuţie importantă la colectarea unor obiecte sau produse deosebite au avut-o Biserica lipovenească din Brânteşti şi cea ortodoxă din Paşcani, care au predat diferite frânghii din cânepă sau in, ham şi căpăstru pentru cai, scări de lemn, măsuţe şi scăunele sculptate cu migală, probe de 0,5kg de cânepă, in, sfeclă, morcov, pătrunjel, păstârnac, hrean, etc.
Majoritatea acestor obiecte frumoase, vechi şi reprezentative pentru judeţ, proveneau din localităţile Fălticeni, Mălini, Catărgaşi, Boroaia, Mădeni, Crucea, Holda, Broşteni, Drăguşeni, Bogdăneşti, Drăguşeni, Tătăruşi, Preuteşti, Rădăşeni, Paşcani, Stolniceni, Dolhasca, Lespezi, Farcaşa, Borca, Fântâna Mare, Şarul Dornei, Neagra Şarului, Preuteşti, Şoldăneşti, etc.
Alături de particulari, au mai trimis obiecte şi produse de excepţie societăţile: Tăbăcăria fraţilor Schachtez, Fabrica de ape gazoase ,,Ostas Bacal”, Atelierele de olărit ,,Iţic Buium” şi ,,Petre Kelariu”, Atelierul de confecţionat sumane ,,Zelic Verintrob”, Fabrica de băuturi gazoase ,,Burach Grumberg şi Eduard Hacher”, Fabrica de rachiu şi spirt ,,J. Brom”, Distileria viticolă ,,Carpaţi”şi Firma ,,Alter David Successeur” din Fălticeni proprietatea lui Isidor Bring din Paşcani, Fabrica de geamuri şi sticle suflate ,,Ostfeld Segall Steinberg & Jung” din Lespezi, Fabrica de cherestea din Râşca, Fabrica de tăbăcărie ,,Jsidor B. David” din Paşcani, Cooperaţia meşteşugarilor din Fălticeni, Fabrica de olărit din Udeşti, Fabrica de cherestea de pe domeniul coroanei din Mălini administrată de Gustav Eichler şi Atelierele de tăbăcărie ,,Scneir Valtez”, „Resla” şi „Bercovici”.
Este de remarcat faptul că cele două societăţi ale lui Jsidor Bring din Paşcani, respectiv Distileria viticolă ,,Carpaţi”şi Firma ,,Alter David Successeur” din Fălticeni, aveau calitatea de furnizor al curţii regale şi primiseră pentru produsele sale ,,Medalia de Argint” la Expoziţia Universală de la Paris din 1889 şi ,,Medalii de Aur” la Expoziţia ştiinţifică din 1903, dar şi la cea agrară din 1904, găzduite de capitala ţării, Bucureşti. Aceste firme, fondate în jurul anului 1847, erau unele mari, cu sucursale în Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Botoşani, Dorohoi, Vaslui, Roman, Paşcani, Piatra Neamţ, Bacău, Focşani, Craiova, etc.
La această expoziţie firmele au trimis şi expus „o colecţie de toate fabricatele de lichior, cognac, rohm, rachiuri diverse, extrase din vin, arome, fructe, plante şi flori”. Toate produsele prezentate la expoziţia din Bucureşti de către Jsidor Bring din Paşcani puteau fi cumpărate la un preţ foarte bun, producătorul reuşind să vândă aproximativ un vagon de produse.
Foarte bine au fost reprezentaţi şi marii proprietari şi, totodată, producători de cereale din judeţ care au trimis şi ei roadele muncii lor, precum câte 0,5kg de grâu, porumb, orez şi ovăz din partea Societăţii agricole ,,Patria” din Drăguşeni. Tot probe de câte jumătate de kilogram de trifoi, timotei, lucernă, porumb şi grâu au fost trimise de către locotenent-colonelul Giurăscu Ion, care deţinea mari moşii în Şoldăneşti, Antileşti şi Fântâna Mare, de către moşierul Vasile Teodorescu din Paşcani, de către generalul Lambrino din Valea Glodului, Jean Veronea din Baia, I. Tatos din Ciumuleşti, I. Focşăneanu din Brădăţel, Iţic Goldmberg din Giurgeşti, Moche Ficher din Miroslăveşti şi Dumitru Grighel din Paşcani.
Tot pentru Expoziţia din Bucureşti au fost trimise 3 sticle de bere din producţia locală din Fabrica ,,A. Ellenboghen” şi 2 sticle de rachiu de prune, tot din producţia locală a Fabricii „J. Braun”. De asemenea, cei doi mari proprietari, Ellenboghen şi Braun, au trimis şi 3 fotografii mari reprezentând fabrica de bere şi pe cea de rachiu de prune împreună cu moara mecanică de măcinat grâu şi porumb din judeţ.
La această mobilizare colectivă fără precedent până la acel moment, în judeţ au subscris şi intelectualii de vază ai oraşului Fălticeni.
Dintre aceştia îi amintim aici pe Natalia şi Vasile Lovinescu, care au pus la dispoziţia comisiei locale cea mai mare parte a colecţiei personale formată din obiecte tradiţionale precum prosoape, ştergare, brâie, haine bărbăteşti şi de damă croite şi cusute în diferite stiluri şi modele, războaie de ţesut, 15 ouă încondeiate din 1811, bastoane, trâmbiţe ciobăneşti şi o lance medievală cu coadă de corn şi tui din păr de cal. Alături de Lovineşti, au contribuit cu obiecte deosebite şi Arthur şi Elena Gorovei.
Cel care s-a ocupat, din partea poştei din Fălticeni, şi care a purtat toată răspunderea pentru împachetarea şi expedierea obiectelor colectate din judeţ a fost Ioseph Vechesler.
În preajma momentului deschiderii oficiale a expoziţiei, din judeţ s-a deplasat o delegaţie avându-i în frunte pe Neculai Stoleriu, Gh. Hlihor şi Gh. Rădăşanu din Baia. Delegaţia a cuprins şi 30 de ţărani din Baia. Aceasta a fost primită de dr. Constantin Istrate, comisar regal, care l-a cooptat pe învăţătorul şi publicistul Stoleriu într-o comisie de cercetare a cărţilor didactice.
Participarea judeţului Baia la Expoziţia Naţională de la Bucureşti din 1906 a fost una de succes. În principal, s-au remarcat obiectele unice şi deosebite expuse cu această ocazie şi, în cel de-al doilea rând, aproape toate obiectele destinate şi comercializării au fost cumpărate de vizitatori foarte repede. Cele mai bune preţuri au fost obţinute pe cămăşile cu mărgele, brâiele tricolore, prosoapele cu ciucuri, şerveţelele brodate, năframele şi covoarele cu motive florale.
Expoziţia Naţională din Bucureşti, a fost închisă oficial la 26 noiembrie 1906. La scurt timp, respectiv în noiembrie 1907, au început să se reîntoarcă, pe rând, obiectele la Fălticeni.
Contrar tuturor aşteptărilor, mai multe obiecte au fost declarate pierdute, neexistând posibilitatea înapoierii lor proprietarilor. Dintre acestea amintim: un pistol turcesc cu ţeavă de alamă şi o nagaică (bici) cu coadă din os, toate de la începutul anilor 1800 aparţinând lui I. Ghimpovici din Mălini. Proprietarul a înţeles situaţia şi a solicitat 50 de lei pe pistol şi 12 lei pe nagaică. Negocierile au continuat până în octombrie 1908, când s-a ajuns la un compromis, proprietarul acceptând suma compensatorie de 40 de lei pentru ambele obiecte.
Credem că cea mai relevantă concluzie pe care o putem stabili în legătură cu importanţa şi impactul social şi economic al Expoziţiei din 1906 îi aparţine, de fapt, savantului şi omului politic Nicolae Iorga care a afirmat că Bucureştiul anului 1906 ,,devenise, în adevărat, capitala poporului românesc”.
De asemenea, această manifestare fără egal „a fost o breşă în zidul care înconjura România”.
