Se pregătește o schimbare la nivel administrativ. În România vor fi instituite zone metropolitane, un concept prin care se dorește aplicarea unor noi politici de dezvoltare. În același timp este vizată și o mai bună coordonare între localitățile urbane și rurale.
În esență, zonele metropolitane vor avea ca scop dezvoltarea coerentă și durabilă a ariilor teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea municipiilor reședință de județ și a altor municipii decât reședințele de județ.
În cadrul acestora se vor crea relații reciproce de influență în domeniile căi de comunicație, economic, social, cultural și infrastructură edilitară.
Proiectul de lege inițiat recent, în acest sens, de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, este gândit pentru a da coerență legislativă ideii de organizare metropolitană.
Regulile pentru cum se pot înființa și ce pot face efectiv zonele metropolitane urmează a fi stabilite printr-un act normativ special.
Cinci zone metropolitane în județul Suceava
Zonele metropolitane vor fi constituite în jurul muncipiilor din fiecare județ.
La nivelul județului Suceava sunt creionate cinci zone metropolitane, denumite și coroane, din care fac partea aproximativ jumătate dintre cele 114 localități.
Zona metropolitană Fălticeni va include municipiul Fălticeni și doar șase comune.
Este vorba de Baia, Buneşti, Fântâna Mare, Hârtop, Preuteşti și Rădăşeni.
Asta însemnă că din zona Fălticeni sunt excluse două orașe, Dolhasca și Liteni, și trei dintre cele mai dezvoltate localități rurale, Mălini, Cornu Luncii și Boroaia.
Alte nouă comune sunt în afara spațiului metropolitan: Râșca, Bogdănești, Vadu Moldovei, Forăști, Dolhești, Drăgușeni, Slatina, Horodniceni, Vulturești.
Zona metropolitană Fălticeni va avea aproximativ 55.000 de locuitori, față de peste 150.000 cât are are în prezent zona Fălticeni.
Interesant este faptul că Horodniceniul este atașat zonei metropolitane Suceava, care va avea în componență 21 de localități.
Proiectul de lege este în dezbatere publică
Proiectul de lege privind zonele metropolitane, care a apărut vineri în dezbatere publică la minister, trebuie aprobat de Guvern și adoptat de Parlament pentru a ajunge să se aplice.
Documentul va face ordine în reglementările actuale, stabilind un regim legal clar pentru înființarea și funcționarea zonelor metropolitane, deoarece prevederile aplicabile acum sunt neclare și răspândite în mai multe acte normative.
Legea zonelor metropolitane stabilește cadrul instituțional, obiectivele, competențele și instrumentele specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România. Legea revizuiește definiția zonei metropolitane din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan.
Mai multe comune din jurul marilor orașe vor fi cuprinse în zona metropolitană, care va beneficia de bani pentru dezvoltare. Participarea la zona metropolitană a comunelor din jurul marilor orașe este voluntară.
PNRR arată că această lege ar urma să intre în vigoare până la sfârșitul lunii iunie.
Cum se plătesc impozitele?
Zonele metropolitane se vor finanța de la bugetele locale, dar vor putea stabili și taxe locale speciale pentru finanțarea unor activități ale acesteia sau tarife în vederea finanțării serviciilor publice furnizate prin intermediul acestora, se mai arată în proiectul de lege.
În plus, și Guvernul poate finanța dezvoltarea metropolitană din România.
Proiectul de lege propune și un mecanism prin care se vor vira banii contribuabililor care au domiciliul pe raza zonei metropolitane.
În varianta preliminară a proiectului este specificat că „30% din impozite va merge către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații, iar 70% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit”.
În plus, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.
Obiectivele zonei metropolitane
Prin această lege se intenționează reglementarea cadrului instituțional, a obiectivelor, competențelor și instrumentelor specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România.
Legea definește coroana 1 drept teritoriul cumulat al uat-urilor din imediata vecinătate a unui municipiu, cu care acesta are cel puțin un punct de hotar comun și coroana 2 drept teritoriul cumulat al uat-urilor din imediata vecinătate a primei coroane urbane, cu excepția municipiului reședință de județ, cu care aceasta are cel puțin un punct de hotar comun.
Zone metropolitane se pot constitui pentru următoarele obiective:
- asigurarea unei planificări teritoriale integrate și durabile;
- dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun care să asigure mobilitatea în cadrul zonei metropolitane;
- îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
- modernizarea, dezvoltarea, interconectarea și creșterea eficienței serviciilor publice;
- furnizarea în comun a unor servicii publice sau de interes local;
- dezvoltarea integrată și durabilă a teritoriului tuturor unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană;
- dezvoltarea economică integrată și creșterea competitivității economice;
- dezvoltarea resurselor umane și a capitalului uman, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii și a dezechilibrelor sociale pentru toate categoriile sociale;
- abordarea integrată a problematicii specifice grupurilor vulnerabile și comunităților marginalizate;
- diminuarea dezechilibrelor socio-economice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitane;
- alte obiective care se circumscriu obiectivelor generale ale politicii de dezvoltare metropolitană prevăzute la art. 3.
