Aproximativ 95.000 de copii din România au cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, iar aproximativ 17.500 dintre aceștia au ambii părinți plecați, potrivit unei situații prezentate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

Psihologul Lenke Iuhoș consideră că mijloacele moderne de comunicare nu pot înlocui mângâierile și îmbrățisările, ci acutizează dorul copiilor pentru părinții plecați, generând o serie de efecte negative care pot afecta uneori iremediabil sănătate emoțională a acestora.

Dramele prin care trec copii pot afecta performanțele școlare sau chiar pot să înregistreaze o rată mai mare de abandon școlar în mediile în care ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate.

Dacă unul dintre părinți pleacă la muncă în afară, copilul este afectat doar într-o anumită măsură; lipsa mamei îl destabilizează emoțional, iar lipsa tatălui îi creează o stare de insecuritate.

Este extrem de dificil de cuantificat plecarea căruia dintre părinți îl afectează mai mult, întrucât, în special la o vârstă fragedă, copilul are nevoie de ambii părinți, deoarece nu toate nevoile de bază pot fi satisfăcute de un singur părinte.

Adevăratele drame se petrec în cazul celor 17.500 de copii din România, care au ambii părinți plecați în afară. În aceste cazuri, copiii experimentează, în mod real și chiar violent, abandonul. Din acel punct, viitorul copilului este incert și va ajunge să creadă că nu mai este iubit de nimeni.

Atunci când își fac bilanțul beneficiilor unui job în străinătate, departe de casă, departe de copii, părinții ar trebui să ia în calcul și costurile nemateriale ale acestei decizii.

Suferința unui copil nu poate fi comparată cu nimic, el are nevoie de susținere totală, atât pe plan fizic, psihic, emoțional și spiritual. Singurele nevoi reale ale copiilor sunt cele de iubire și de securitate, nu percep nevoia banilor.

“Micuții preferă să petreceți mai mult timp cu ei, un timp de mai bună calitate, decât să le oferiți lucruri valoroase material. Copiii au nevoie să petreacă foarte mult timp cu părinții, iar fiecare moment petrecut cu ei trebuie transformat în sărbătoare. Lacrimile din copilărie, dorul față de părinți pot transforma din temelii adultul de mâine, care va pune întotdeauna mai presus orice nevoile materiale, iar emoțiile și iubirea vor cadea mereu pe plan secund”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.