Comorile satului românesc au fost scoase la lumină. Adunate cu mult drag, câteva obiecte vechi și autentice, care au aparținut unor familii din comuna Vadu Moldovei, au devenit elementele de decor ale biroului unde lucrează viceprimarul localității. Elena Răileanu și-a transformat, în acest fel, spațiul de lucru într-un mic muzeu etnografic.
Este un birou unic și inedit din acest punct de vedere, cu totul aparte într-o primărie din România.
Pasionată de frumos, ea a strâns timp de câțiva ani tot ceea ce era cândva reprezentativ pentru viața simplă a țăranului român.
Crescută la oraș, Elena Răileanu este fascinată de satul românesc de altădată și, chiar dacă el piere puțin câte puțin sub asaltul modernismului, în sufletul ei acesta a renăscut.
Amenajat de aproape o lună, muzeul din birou este doar o frântură din colecția pe care viceprimarul comunei Vadu Moldovei o deține în prezent.
Obiecte considerate prețioase, care se găsesc tot mai rar prin gospodăriile oamenilor de la țară, au fost adunate în timp și alcătuiesc acum constituie acum o colecție valoroasă.
Iar în ceea ce privește biroul, acesta este fără îndoială locul unde nu doar lucrează, ci și se regăsește Elena Răileanu, locul care și îi reamintește de bunicii săi.
Același sentiment l-au avut toți localnicii care i-au trecut pragul, obiectele din încăpere stârnind amintiri din copilărie.
„Ceea ce vedeți aici sunt lucruri adunate în timp. Îmi este drag satul românesc. Aici mă regăsesc și îi regăsesc și pe ei, oamenii de la țară.”, spune viceprimarul Răileanu. „Colecția de aici este realizată în timp. Obiectele ne trimit înapoi în perioada când bunicii și străbunicii noștri lucrau la stative, la munca din câmp și purtau zi de zi costumul popular. Toți cei care au ajuns în birou își amintesc cu plăcere despre acele vremuri.”
Obiecte care au suta de ani
În muzeul etnografic din biroul Elenei Răileanu câteva obiecte au o vechime de un secol.
Oamenii din sat au aflat de pasiunea ei și i-au mai dăruit obiecte cu valoare sufletească, din propriile case. Așa a primit, recent, un cufăr pictat, din lemn, din satul Movileni. Este lada de zestre (lada miresei) cu care fetele plecau din casa părintească în ziua măritișului și în care erau așezate covoare, pături, perne și alte produse de trebuință.
La fel de veche este și o cămașă din bumbac, purtată doar în zi de sărbătoare sau la nunți.
Elena Răileanu a adunat zeci de lucruri uitate, care zăceau prin podurile caselor, prin cămări, în magaziile gospodăriilor. Printre acestea se află și obiecte meșterite de olari.
Câteva „oluri”, așa cum oamenii de țară le spun oalelor pentru sarmale sau celor în care pun laptele la prins, cu o vechime de 60-70 de ani, se regăsesc în colecția din biroul viceprimarului Comunei Vadu Moldovei.
Piese din lemn folosite la țesut și tors, care urmau să ajungă pe foc, au fost luate la timp și acum întregesc colecția pasionatei de etnografie. Câteva costume țărănești complete, cu bundiță, ițari, brâu și opinci, toate din zona Vadu Moldovei, pot fi admirate în biroul viceprimarului.
„Cei care ajung aici îmi spun că nu le mai vine să plece. Le este și lor drag ce văd. Le amintește de bunici, părinți, de copilărie.”, afirmă Elena Răileanu. „Oamenii vin cu tot felul de probleme, iar atmosfera de aici le stârnește amintiri frumoase. Nu are cum să nu te cuprindă bucuria și mai ales nostalgia pentru vremurile de altă dată.”
O icoană veche, dăruită de un localnic, și numeroase prosoape țesute manual, vechi de aproape un secol sunt alte câteva elemente prezente în muzeul din birou. Tot aici sunt expuse și câteva covoare din iută și lână din sudul Transilvaniei, din zona Râmețului (județul Alba).
Câteva obiecte din colecție personală au fost cumpărate, spre exemplu suman femeiesc foarte vechi, cu broderie.
Acasă la țară
Originară din Târgu Neamț, localitatea vecină Humuleștiului, satul scriitorului Ion Creangă, Elena Răileanu și-a legat destinul de comuna Vadu Moldovei. În urmă cu mai mulți ani s-a așezat în satul Nigotești, când soțul acesteia, preot, a primit parohia de aici.
Iar de atunci, Elena se simte ca una de-a locului. În timp a întemeiat un muzeu al satului, la Nigotești, localitate care de câțiva ani este casă pentru proaspătul viceprimar al Comunei Vadu Moldovei.
Satul de altădată are un farmec aparte, iar un crâmpei din viața acelor timpuri l-a surprins în spațiul etnografic încropit din venituri proprii.
„Am venit în urmă cu mai mulți ani aici și m-am îndrăgostit de aceste locuri. Eu și soțul meu, preot, ne-am așezat la Nigotești. Oamenii de la sat sunt altfel decât cei de la oraș. Iar contactul cu natura îți dă multă energie.”, afirmă Elena Răileanu. „Satele de aici sunt frumoase și au povești aparte, iar eu m-am gândit să aduc în zestrea locală o parte din ceea ce constituia viața de zi a țăranului român din toate satele comunei Vadu Moldovei. În satul Nigotești am reușit să fac un muzeul cu exponate țărănești, la care țin foarte mult.”
Pentru Elena Răileanu orice lucru vechi pe care îl primește îi provoacă o bucurie greu de descris.
În micul biroul din muzeu îi mai lipsea o ladă de zestre. A căutat în satele vecine Nigoteștiului și a dat de una. Este a treia pe care o deține în colecția personală.
Pasiunea pentru tot ceea ce ține de trecutul satului românesc are legătură și cu aplecarea Elenei Răileanu pentru cultură, tradiției și obiceiuri străbune.
Într-o vreme ea a fost directorul Căminului Cultural din localitate, iar după alegerile locale din acest i s-a încredințat funcția de viceprimar. Primul mandat.
Ea este una dintre cele cinci femei aflate la vârful administrației locale în comunele arondate zonei Fălticeni.
Iubitoare de frumos, Elena Răileanu continuă să-și îmbogățească actuala colecție cu obiecte din tezaurul satului românesc.
Acestea vor aminti generației actuale și celei viitoare cum era odată viața la țară, în perioada când totul sau aproape totul se lucra manual.
Numeroasele exponate pe care le-a cumpărat sau primit pot oricând face parte dintr-un muzeu etnografic de referință pentru zona Fălticeni și nu numai.
