Orice statuie surprinde povestea cuiva sau transmite un mesaj al autorului. Genii, celebrități, oameni valoroși, conducători de țară și de oști sunt imortalizați pe un material rece și dur. Eroii căzuți pe câmpurile de luptă ocupă un loc aparte în universul sculptorilor.
Același lucru se poate spune și despre monumentul ”Grănicerul de veghe”, care, de fapt, este închinat zecilor de militari care și-au dat viața în primul război mondial, într-o confruntare inegală, sub raportul numărului de efective, încheiată cu o victorie răsunătoare a militarilor români.
Monumentul este opera sculptorului oltean Teodor Burcă și amintește de bătălia petrecută în apropiere de Fălticeni, acum mai bine de 100 de ani.
Lupta de la Spătăreşti, din 14-15 / 27-28 ianuarie 1918, faptele eroice ale grănicerilor. 500 de ostași din Regimentul 2 Grăniceri trebuiau să țină piept celor aproape 10.000 de soldați ai Corpului 2 de Armată rus.
Soldații ruși vor să înainteze spre Fălticeni pentru a-și croi drum spre sudul Bucovinei, dar sunt respinși de bravii soldați ai Regimentul 2 Grăniceri. Lupta se încheie după numai cinci zile.
Din efectivul grănicerilor au fost răniţi 28 de militari, iar alți 14 și-au pierdut viața.
Monumentul, dezvelit în anul 1922, evocă lupta eroică dusă de ostaşii Regimentului 2 Grăniceri. Pe 24 septembrie se împlinesc 100 de ani de la acest moment, al cărui principal promotor a fost scriitorul Ion Dragoslav, la acea vreme el fiind unul dintre membrii autorității locale.
Iniţial, monumentul ”Grănicerul de veghe” era amplasat în mijlocul oraşului, unde începea Strada Mare, astăzi Republicii. Mai târziu, în 1968 autoritățile vremii l-au mutat în cartierul Maior Ioan lângă clădirea unde funcționa vechea Maternitate.
Din anul 1987 statuia din beton și bronz, ridicată în memoria eroilor din Primul Război Mondial, se află la intrarea pe bulevardul 2 Grăniceri.
Grănicerul care de aproape un secol stă de veghe la poarta Fălticeniului, privește neîncetat spre Spătărești. Acel loc unde faptele de vitejie ale ostașilor români din nordul țării glăsuiau ca la Mărășești același ”Pe aici nu se trece”.