Ultima duminică din Postul Mare, cea de a șasea, este și singura marcată de o sărbătoare împărătească. Intrarea Domnului Hristos în Ierusalim, prăznuită astăzi de Biserica Ortodoxă, este cunoscută în popor ca Duminica Floriilor. Înconjurat de cei doisprezece Apostoli, așezat pe un asin, Mântuitorul Iisus are parte de o primire triumfală în cetatea sfântă, fiind întâmpinat de oameni cu osanele și ramuri de finic.
Oamenii își așterneau veșmintele pentru ca Hristos să treacă peste ele. Acest obicei se practica atunci când regii sau generalii încununați de victorie intrau în orașe.
Iisus Hristos a intrat în Ierusalim și în istorie în chip diferit față de ceilalți împărați și stăpânitori. El nu era un tiran înconjurat de acoliți și de aghiotanți și nici nu ducea după Sine o mulțime de ostași care trăiau în belșug, cereau biruri sau îi puneau pe oameni la munci înjositoare și vătămătoare. Steagul lui Hristos era smerenia, sărăcia și simplitatea spune Sfântul Grigorie Palama.
Intrarea Domnului în Ierusalim a fost propovăduită de profeți în Vechiul Testament.
Proorocul Zaharia spunea: ”Bucură-te foarte, fiica Sionului, veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată, împăratul tău vine la tine drept și biruitor, smerit și călare pe asin, pe mânzul asinei.”
Sărbătoarea de astăzi mai este cunoscută și sub denumirea de Duminica Stâlpărilor fiind celebrată la început doar în mediul creştin din Ierusalim.
Treptat ea a cuprins ținuturile Egiptului și Siriei. În secolul al V-lea se celebra și în capitala imperiului, Constantinopol, când împăratul şi curtea sa participau la procesiunea solemnă ce avea loc în Duminica Intrării în Ierusalim.
Cu acest prilej, mulţimea credincioşilor purta atât ramuri de finic, de măslin cât şi de liliac.
Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică pregăteşte calea pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, duminica Învierii.
Floriile vor fi precedate de o perioadă liturgică specială și cu o încărcătură spirituală aparte. Zilele următoare fac parte din așa-numita Săptămână Mare sau Săptămâna Patimilor.
Timp de cinci zile în biserici și mănăstiri se vor oficia seară slujbele Deniilor, slujbe cu caracter unic.
