Moment aniversar, de bucurie și împlinire. Mioara Gafencu, unul dintre cele mai apreciate și iubite cadre didactice ale Colegiului „Nicu Gane”, începe o nouă filă în cartea vieții. Pe 22 martie a împlinit, distinsa profesoară a împlinit venerabila vârstă de 85 de ani.
Și-a serbat ziua de naștere alături de copii și prieteni.
Prietenii au ținut să o felicite telefonic sau personal, arătându-i cât de mult o prețuiesc.
Acum 20 de ani și-a luat rămas bun de la colegii și elevii de liceu, însă mulți nu au uitat-o. Dovada sunt zecile de mesaje publicate pe rețelele se socializare.
Pe lângă urările de bine, Mioara Gafencu a primit multe buchete de flori.
Deși nu este originară din Fălticeni, simte că prin vene îi curge sânge de fălticeneancă. Iubește orașul unde și-a început și încheiat cariera în învățământ, unde și-a întemeiat familia și unde locuiește și în prezent.
Cu o carieră prodigioasă, Mioara Gafencu face parte din pleiada dascălilor de aur de la Liceul „Nicu Gane”. Și-a petrecut jumătate din viață la catedră, pregătind zeci de generații de elevi.
Prin exigență, profesionalism, cu un limbaj literar și vaste cunoștințe de limba română, profesoara s-a remarcat nu doar în mediul didactic preuniversitar din Fălticeni.
Și-a dedicat ultimii ani activităților de documentare, concretizate în cărți care aduc la lumină oameni, fapte și aspecte mai puțin știute din târgul de odinioară, orașul vechi de pe Șomuz.
S-a născut la data de 22 martie 1937 în comuna Cîrlibaba, judeţul Suceava, în familia lui Dimitrie şi a Profirei Ivescu, de profesie învăţători. Ambii părinţi fiind intelectuali, ea va beneficia de o educaţie aleasă, fapt ce va duce la alegerea profesiei de mai târziu.
Încheie Şcoala Pedagogică de învăţători în anul 1955, apoi urmează cursurile Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi obţine licenţa în anul 1959.
Debutează în cariera didactică ca profesor de Limba şi literatura română la Şcoala Generală Şoldăneşti, timp de trei ani, după care îşi va continua cariera de dascăl la Liceul „Nicu Gane”, unde obține rezultate excepţionale cu toate generaţiile de elevi pe care-i pregăteşte şi le influenţează destinul.
A colaborat şi publicat la diverse reviste de specialitate, dar şi cu profil literar, printre care „Tribuna şcolii”, „Limba şi literatura română”, „Limba şi literatura română pentru elevi”, „Cronica”, „Zori noi” și altele.
Cu toate că în anul 1999 îşi încheie activitatea la catedră, deoarece se pensionează, Mioara Gafencu continuă să joace un rol prestigios în viaţa culturală din Fălticeni.
Profesorul şi publicistul Mioara Gafencu rămâne în memoria posterităţii şi prin cuvântul scris, ea însăşi fiind autoarea mai multor cărţi de excepţie.
Unele dintre ele sunt scrise în colaborare cu cei doi copii ai săi, profesorii Dana Busuioc şi Sorin Gafencu: „Şoldăneşti, itinerar şcolar”(2003), „Şoldăneşti, vatră de istorie”(2003), volumul monografic: „Colegiul Naţional Nicu Gane (1870-2003)”.
Sub semnătura aceleaşi autoare iese de sub tipar cartea „Case de pe Strada Mare” în anul 2008, iar trei ani mai târziu apar volumele „Şi Ulise nu s-a mai întors” și „Clepsidra cu minutare”(dedicată Maestrului Ion Irimescu).
În anii care vor urma au loc lansările cărţilor: „Rememorări luminoase”, „Drumuind…” şi „Pour Helene”, ultima dedicată colegei şi prietenei sale, regretata profesoară de limba franceză, Elena Constantinescu.
Urmează seria de cărți din ciclul Dimensiunile timpului, deschisă în anul 2013 cu publicaţie intitulată„Vasile Ciurea și Dimitrie Leonida” care întregește palmaresul literar al autoarei, iar 2014 va favoriza apariţia cărţilor: „Vintilă Şiadbei și Haralambie Ciocan”, și „Foșnet desfrunzit”.
Volumele sunt dedicate unor personalităţi fălticenene care au contribuit la progresul cultural al urbei natale, respectiv la progresul ştiintific naţional şi internaţional.
În semn de recunoştinţă pentru activitatea desfăşurată în domeniul educaţiei, literaturii şi culturii, în anul 2011, cu ocazia Zilelor Municipiului Fălticeni, profesoara Mioara Gafencu primeşte Titlul de „Cetăţean de onoare al oraşului”.
