Zi de zi suntem influențați de diverse prejudecăți cognitive de care nu suntem conștienți. Muzica pe care o ascultăm ne influențează părerea despre vinul pe care îl bem, greutatea lingurii influențează cât de cremos găsim iaurtul și evaluarea morală a străinilor depinde de filmul pe care tocmai l-am vizionat. Mulți numesc această paradigmă a descoperirilor empirice paradigma „toți suntem proști”.
Cu toate acestea, cunoscutul psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), consideră că, în loc să ne pregătim să eșuăm tot timpul, am putea să luăm ca punct de bază configurația noastră mentală plină de emoții, irațională și simplificatoare; și doar în acele momente rare și excepționale reușim să ne depășim ”prostia” și să dobândim adevărata raționalitate.
Prostia umană sau tendința către eroare este un subiect complex, complicat și controversat.
Să poți discuta despre subiectul ”prostiei” în mod corect este întotdeauna o sarcină epuizantă. Deloc surprinzător, riscul de a jigni oamenii este mare, precum și posibilitatea de a fi înțeles greșit. Acesta este motivul pentru care este atât de important să ne bazăm pe studii care să ne prezinte funcționalitatea logică a tendinței către eroare, într-un mod acceptabil și utilizabil spre transformare.
De pildă, avem mai multe șanse să fim orbi față de propriile eșecuri decât ne dăm seama. Acest lucru ar putea explica de ce unii oameni incompetenți sunt atât de enervanți când nu văd unde au dat greș.
Psihologul Laura-Maria Cojocaru susține că persoanele incompetente (într-un domeniu specific) injectează o doză sănătoasă de umilință în propriul nostru respect de sine și, mai ales, injectează în noi o bună doză de îndoială față de ceea ce am considerat inițial bun, util, de bun simț.
Aceștia ne pot îndepărta de la ceea ce numim în mod natural ”ascultarea instinctului”.
Cauze ale acțiunilor ”stupide” pe care le facem:
Distragerea atenției
Acest lucru provoacă cel mai scăzut grad de eroare umană. Distracția îi face pe oameni să rateze obiectivele din cauza lipsei de concentrare. Neacordarea atenției sau nealocarea resurselor suficiente duce la frustrare și pierdere de timp.
Persoanele distrase tind să nu cheltuiască cantitatea potrivită de energie și concentrare în timp ce îndeplinesc sarcini relevante.
Așadar, se comportă prost (a se citi nepotrivit!) pentru că se luptă să atingă obiective pe care nu sunt cu adevărat dispuși să le atingă.
Lipsa de control
Acest lucru duce la gradul mediu de eroare umană. Lipsa de control este tipică persoanelor impulsive.
A nu avea autocontrol înseamnă a fi victima evenimentelor, acționând irațional prin urmare.
Oamenii lipsiți de autocontrol se comportă prostește pentru că sunt înclinați să acționeze impulsiv, fără raționalitate.
Ignoranța și excesul de încredere
Aceasta duce la cel mai înalt și mai periculos grad de eroare umană.
Ignoranța și excesul de încredere îi determină pe oameni să își asume riscuri.
Asta, deși nu au cunoștințele sau abilitățile necesare pentru a gestiona și a face față posibilelor consecințe dezastruoase, în cele din urmă alții trebuind să plătească pentru problemele cauzate de acești oameni.
Oamenii ignoranți se comportă prostește, în consecință, de pe urma acțiunilor lor nu beneficiază nici ei înșiși, nici societatea.
Nevoia de a avea dreptate
Mulți oameni inteligenți fac alegeri stupide pentru că au nevoie și vor să aibă întotdeauna dreptate.
Se identifică ca fiind aceia care au întotdeauna răspunsurile corecte și cele mai bune soluții.
Orice mai puțin ar fi greșit. Și ei nu pot greși!
Nerăbdarea
Când ești obișnuit să ai mereu dreptate, ai tendința de a nu avea prea multă răbdare cu cei din jur.
Ești ușor distras, nu acorzi timpul necesar pentru a înțelege și o altă perspectivă, nevoie, nu acorzi timp pentru negociere și găsirea celei mai bune soluții.
Hiperfocalizarea
Concentrarea este un lucru bun, dar fi ”prea concentrat” poate duce la probleme.
A nu vedea pădurea de copaci” este un idiom clasic pentru hiperfocusul de care suferă mulți oameni inteligenți. Te concentrezi atât de mult pe detalii, încât pierzi din vedere imaginea de ansamblu.
Nu reușești să observi toate aspectele și faci greșeli stupide.
Așteptări prea mari (nerealiste)
Oamenii inteligenți tind să fie, de asemenea, persoane cu performanțe ridicate. Sunt obișnuiți să opereze la un nivel superior și au așteptări corespunzătoare despre ei înșiși (și uneori despre alții).
Atunci când sunt combinate cu cele trei anterioare, așteptările ridicate pot transforma un mediu de lucru sănătos într-unul toxic în foarte scurt timp. Și alegerile nepotrivite încep să pară cele ușoare și cu sens.
Necunoașterea
Psihologul Laura-Maria Cojocaru conchide că persoanele foarte inteligente par adesea ca fiind distante sau deconectate. Unele dintre aceste stări pot fi atribuite hiperfocalizării, dar la fel de des întâlnit este un indiciu al lipsei de inteligență emoțională (EQ).
Lipsa dezvoltării sociale, a empatiei, poate duce la decizii care îi afectează negativ pe alții.
Acest lucru se va întoarce inevitabil împotriva celui inteligent mental (IQ)”.
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psiholog-Psihoterapeut expert şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.
A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială,, formator acreditat CNFPA.
De peste 14 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi formări în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.
