Luni va fi sărbătoare în „satul dintre livezi”. Ocrotitorii localității Rădășeni vor fi prăznuiți la biserica din lemn, una dintre cele mai vechi și mai bine păstrate lăcașuri voievodale din Moldova. Preoții Constantin și Georgian Rotar vor sluji ca în fiecare an, la ziua Sfinților Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina, alături de un ierarh și un sobor de preoți și diaconi.
Mâine, 25 noiembrie, la Rădășeni va fi sărbătorit hramul parohiei bisericii voievodale din lemn.
Așa cum este datina străbună de peste patru veacuri, de când biserica de lemn a fost ridicată, va strânge laolaltă pe toți cei care vor dori să participe la slujbele ce se vor săvârși cu acest prilej.
Programul slujbelor religioase începe de duminică seara, când se va săvârși slujba Vecerniei unită cu Litia, începând cu ora 17.00, iar în ziua hramului, Utrenia va începe la ora 7,30, urmată de Acatistul Sfinților „Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina”.
Sfânta Liturghie va fi oficiată de către Înalt Preasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, alături de un sobor de preoți și diaconi.
Răspunsurile la strană vor fi oferite de către corul parohiei format din seminariști și studenți la teologie, și de către un grup de elevi de la Școala Gimnazială „Ion Lovinescu” din Rădășeni.
După slujbă va urma parastasul pentru cei adormiți, și agapa creștinească pregătită cu drag de către preoții Constantin și Georgian Rotar împreună cu gospodinele din parohie.
Biserica Sfinții „Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina” din Rădășeni datează din anii 1611 – 1623, și este ctitorită de către domnitorul Ștefan Tomșa și soția sa, Elena.
De-a lungul timpului biserica a fost restaurată, dar cele mai ample lucrări efectuate la exterior cât și la interior, au fost realizate între anii 2000 – 2011, urmând ca resfințirea să aibă loc în data de 7 octombrie 2012, oficiată de către trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, și când s-a primit cel de-al doilea hram, „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.
Printre odoarele cele mai de preț ale bisericii este racla ce adăpostește părticele din moaștele Sfinților „Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina”, Sfinții „Împărați Constantin și Elena”, Sfântul „Ierarh Nectarie de la Eghina”, vindecătorul de boli, și o părticică din Sfânta Cruce.
De-a lungul timpului au participat și scris despre hramul bisericii din Rădășeni mai mulți scriitori, printre care Mihail Sadoveanu, Nicolae Beldiceanu, Ion Dragoslav, Ion Creangă și Vasile Lovinescu.
