În cultul Bisericii Ortodoxe, ziua de sâmbătă a fiecărei săptămâni este destinată pomenirii morților, însă două dintre ele sunt cele mai consacrate.

Este vorba despre sâmbăta care precede Duminica lăsatului de sec de carne pentru Postul Sfintelor Paști, și de sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Sfântului Duh.

Denumirile în popor ale acestor două sâmbete sunt moșii de iarnă și moșii de vară, prin cuvântul moș fiind denumiți înaintașii dintr-un neam.

Anul acesta, Moșii de iarnă au căzut pe data de 22 februarie. Aceasta este rânduită în sâmbăta de dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi.

Potrivit tradiției, în biserici și mănăstiri se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiți.

Credincioșii participă aduc în sfintele locașuri, după posibilitățile materiale ale fiecăruia, spre a fi sfințite, colivă, vin și pachete cu alimente spre a fi împărțite celor săraci, vecinilor și celor prezenți la slujba de pomenire a celor plecați în veșnicie.

Sfinții Părinți ai Bisericii au rânduit să se facă pomenirea celor trecuți la Domnul în ziua de sâmbătă, pentru că este ziua în care Iisus Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad ca să-i elibereze pe cei adormiți.

Astfel Biserica, face mijlocire pentru cei adormiți, mai ales că mulți dintre creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau pocăința necesară, ca Domnul să-i judece cu blândețe și să-i așeze în ceata drepților unde nu este durere, nici întristare și nici suspin.

În fiecare sămbătă se va săvârși pomenirea celor adormiți până în sâmbătă lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos.