În fiecare an, pe 31 mai, Oranizația Mondială a Sănătății împreună cu partenerii de pe glob celebrează Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT).
Campania reprezintă o oportunitate pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul populației privind efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv, precum și pentru descurajarea utilizării acestuia sub orice formă.
În 2020, campania inițiată de Organizația Mondială a Sănătății se îndreaptă către protejarea tinerilor de acțiunile manipulative privind promovarea produselor ce conțin tutun, cât și către prevenirea consumului acestora de către tineri.
La nivel global, produsele din tutun ucid peste 8 milioane de oameni în fiecare an, iar peste 1 milion dintre aceștia mor din cauza expunerii la fumat pasiv. Regiunea Europeană a OMS înregistrează una dintre cele mai mari prevalențe ale consumului de tutun din lume, generând o povară masivă pentru sănătate și economie, precum și inegalități enorme în ceea ce privește sănătatea.
În România, ultimele studii realizate de Institutul Național de Sănătate Publică în colaborare cu OMS și CDC Atlanta în perioada 2004 – 2018 arată o evoluție importantă a fenomenului fumatului în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor:
– în rândul adolescenților de 13-15 ani, s-a diminuat rata de scădere a consumului de țigări: în 2017 erau cu doar 8,3% mai puțini fumători curenți decât în 2013, în timp ce în 2013 fuseseră cu 30,3% mai puțini fumători curenți față de 2009.
În același timp, adolescenții au început să fumeze țigări electronice astfel încât procentul elevilor care fumau curent țigări electronice a fost, în 2017, aproape egal cu cel al elevilor care fumau țigări ”clasice”: 8,2% respectiv 8,6%. Mai mulți băieți par să fumeze curent țigări electronice decât țigări obișnuite (10,1% versus 9,8%). In anul 2017 s – a constat că, dintre copiii care au încercat țigaretele electronice, mult mai mulți (53%) au ajuns să le folosească în mod curent, comparativ cu anul 2013 (37,8%).
În 2017, după doar un an de promovare, produsele din tutun încălzit erau deja cunoscute de o cincime (20,6%) din elevii de 13 – 15 ani, iar 3,1% din această categorie de vârstă afirmau că fumează astfel de produse în mod curent (în ultimele 30 de zile).
· în rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani, evoluția prevalenței fumatului de țigarete între 2010 și 2018 a înregistrat cea mai mare creștere, de 48,3%, în rândul acestei categorii de vârstă. Astfel, dacă în populația generală prevalența fumătorilor de țigarete a crescut cu 12,6% (de la 26,7% în 2011 la 30% în 2018), în rândul adulților tineri, 15-24 ani, a crescut de la 22,6% în 2011 la 33,5% în 2018.
În concluzie, deși procentul adolescenților care fumează țigări este în ușoară scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți de 13 – 19 ani încearcă și apoi fumează curent țigări electronice și produse din tutun încălzit.
Consumul de nicotină în perioada adolescenței are consecințe negative semnificative mai ales din perspectivă cognitivă și comportamentală. Adolescența este o perioadă-cheie pentru dezvoltarea creierului, iar nicotina afectează major circuitele cerebrale responsabile de învățare și de controlul atenției, și crește susceptibilitatea pentru comportamente adictive. Inhalată, nicotina induce dependență indiferent de produsul care o furnizează (țigară clasică, electronică sau încălzită), astfel că adolescenții care inhalează azi nicotină, fie și ocazional, au un risc considerabil crescut să devină adulți care consumă zilnic tutun.
Ministerul Sănătății susține demersurile OMS de a contribui la crearea unei generații fără tutun și fără fumat pasiv. Fumatul este scump, iar fumătorii plătesc nu doar bani, ci și prin imagine alterată, sănătate afectată și deces prematur. Fumatul scade imunitatea organismului, fapt cu atât mai important în contextul actualei pandemii provocate de virusul SARS COV2. Nici fumatul, nici nicotina inhalată nu au rol protector față de infectarea cu acest virus; din contră, mucoasa respiratorie este fragilizată iar plămânul deja afectat.
Fumatul activ sau pasiv și particulele inhalabile din ambientul căminului sunt principalii factori de risc pentru bronhopneumopatiile obstructive cronice (BPOC).
Astmul, care limitează activitatea fizică și contribuie la dizabilități este exacerbat de fumat; fumatul și astmogenii ocupaționali au fost singurele riscuri cuantificate pentru astm. Tuberculoza este agravată de fumat, acesta putând compromite eficacitatea medicației specifice.
Pe glob, 3,2 milioane persoane au decedat doar în anul 2015 din cauza BPOC, o creștere de 11,6% față de 1990, în timp ce 400.000 de persoane au decedat din cauza astmului, o scădere de 26,7% față de 1990.
În Regiunea Euro – OMS, 650 000 de persoane mor anual, din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79.000 în urma fumatului pasiv.
Copiii reprezintă segmentul de populație cel mai vulnerabil la expunerea fumului de tutun, în special în primii ani de viață, prezentând riscuri crescute pentru boli ale tractului respirator superior și inferior.
În 2012, 1,7 milioane dintre decesele înregistrate în lume la copiii sub cinci ani au fost atribuite condițiilor de mediu neadecvate. Dintre acestea, 570 000 au fost cauzate de infecțiile respiratorii.
Circa 700 milioane de copii (jumătate din populația globală a acestei categorii) sunt expuși fumului de tutun din mediul înconjurător.
România raportează în anii recenți o prevalență a fumătorilor curenți (minimum o dată în ultima săptămână) de 27,2% din populaţia ≥15 ani în 2014, ceea ce o situează între statele europene cu nivel mediu al prevalenţei fumatului, în progres față de anii ’90 datorat alinierii la politicile anti-tabac promovate de UE.
Există diferenţe mari între genuri (40,8% la bărbaţi, faţă de 22% la femei). Cel mai recent studiu (Ancheta stării de sănătate prin interviu), realizat de Institutul Național de Statistică în 2014, semnalează faptul că 1/4 din populația rezidentă ≥15 ani fumează, 19,6% dintre acestia fiind fumători zilnici.
Tot în 2014, studiul Health Behaviour în School-aged Children (HBSC) a evidențiat un consum curent de tutun (cel puțin o dată în ultima săptămână) în rândul elevilor cu vârsta de 15 ani împliniți, de 19,3% la băieți și de 16,7% la fete, diferența procentuală între băieții și fetele cu această vârstă fiind mai mică în comparație cu elevii cu vârsta de 13 ani la care prevalența era de 9,6% la băieți și de 6% în rândul fetelor.
S-a observat că procentul fumătorilor curenți în rândul elevilor este în creștere odată cu înaintarea în vârstă, în special la fete.
În România, în 2017, numărul deceselor cauzate de bolile aparatului respirator a crescut cu 961 faţă de anul 2016; mortalitatea specifică a crescut de la 65,5 la 69,9/100 000 locuitori.
Numărul deceselor prin Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) se ridica la 6 231 (28,1/100 000 loc), notabil mai mare decât în 2016 – 5 916 (26,6/100 000 loc).
Tot în 2017, numărul deceselor cauzate de tuberculoză era de 927 (4,2/100 000 loc), ceva mai mic decât în 2016 – 972 (4,4/100 000 loc).
